Cadouri

Maine e ziua unei prietene bune, Magda. Bun...urmeaza cadoul! Mare problema! Ce cadou sa iau? Si uite asa, am pornit azi (noroc de ziua mea libera) la cumparaturi. Unde in alta parte, decat in Moden ..ups...Winmark mai nou (bine, e de cativa ani, dar eu il stiu de Magazinul Modern). Pentru cei ce nu stiu, e un complex de magazine, unde gasesti (ar trebui) cam tot ce vrei: cosmetice, accesorii, bijuterii din aur si argint, haine, incaltaminte etc...
Mi-e lene sa bantui prin tot orasul in cautarea unui cadou, asa ca am ales aceasta locatie, sperand sa gasesc ceva pe gustul meu ( ca doar eu cumpar) si potrivit ei.
Din pacate, am ajuns la concluzia ca acel complex nu gazduieste decat lucruri de o calitate indoielnica (turcisme, chinezime etc) si la niste preturi.........valeuuuu...mult prea mari pentru produsele vandute.
In fine, singurul lucru mai ok care l-am gasit, a fost o pereche de cercei si un colier, chiar foarte finuti, care ma mir ce cautau acolo.
Ma bucur ca in drum spre casa, am intrat intr-o librarie si am gasit, si cumparat cartea maestrului Radu Anton Roman - "Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti". Stiu ca se va bucura foarte mult de aceasta carte, care pe langa faptul ca este o carte de bucate, este si o descriere a tinuturilor si obiceiurilor noastre, din toate zonele.
Rasfoind cartea, am gasit urmatorul pasaj, care m-a amuzat teribil...

"Romanii mananca salata asa:
• Rup un miez mare de paine, il inmoaie in sosul de la friptura si il indeasa in gura
• Infig in furculitã cinci-unspe felii de cartof prajit, le infunda intre
masele si pe acelea, ca mai era loc
• Taie un hartan de friptura mai grasa, ca este, si-l imping cu pofta si cu
mana in hambarul gurii
• Abia acum vine randul salatii – din dintii furculitei nu trebuie sa lipseasca
rosie, ceapa, ardei gras si iute, castravete, o pata de usturoi si o
farama de branzã. Daca ceva lipseste, se mai ia o data
• La zeama otetitã se ajunge cu un dumicat de paine inmuiat decuvreme
in castron si aruncat peste ce mai era in moara falcilor
• Chestia nu poate fi inghitita, asa ca mioriticul ia ulcica cu vinat
suge vreo opt ghiogalturi, strambandu-se de durere pe masura ce nodul
gros i se scurge pe gat. Rasufla usurat si suspina multumit, urand
induiosat tuturor: „Da Doamne, cand ne-o fi mai rau, sa ne fie ca
acum“

Eu sunt incantata de alegerea facuta...sper ca si ea se va bucura de cadoul primit.